Doua abilitati extraordinare are omul: de a cauta calea cea mai usoara si rapida in toate (chiar si cu pretul de a fi superficial, insuficient) si de a muta responsabilitatea in exterior (am miscat un deget, am facut partea mea, restul este datoria… Universului).‍

Nu a scapat de acesti virusi nici spiritualitatea. Asa cum este ea inteleasa, practicata si integrata astazi.‍

Coada la constelatii, ayahuasca, theta healing, regresii, hipnoza, meditatii in grup, in cap, pe o ureche.‍

Toata lumea cauta sa se drogheze, sa adoarma, sa se imbratiseze in grup spunand niste cuvinte magice, si astfel sa isi gaseasca in sfarsit PACEA.

Scurt, rapid si eficient. Nu pierdem vremea mult si revenim la ce conteaza cu adevarat: obtinerea traiului bun.‍

ORICE demers in directia Vindecarii si Constientizarii este minunat. Pe toate le-a ingaduit Dumnezeu. Religii, practici, incantatii. Si, mai mult de atat, si-a “pus mintea cu noi” si participa, vine. Dumnezeu vine oriunde este chemat cu inima curata.‍

Dar ce dezamagire cand se pierde din vedere scopul. SCOPUL. Apuca pe un drum omul, este insfacat de fascinatie si uita intentia. Uita ce avea de facut de fapt. Daca a inteles vreodata.‍

“Ceva cu neamul, cu alte vieti, copilul interior, traume inmagazinate.‍

Daca pui un om sa aleaga intre a manca sanatos zilnic sau a lua 10 medicamente care sa il sustina in a manca oricum vrea el, ce va alege? Aceeasi comoditate este valabila si aici. Daca il pui sa aleaga intre a se ruga 10 ani pentru ale sale si ale neamului sau, cu lacrima pe obraz si tocindu-si genunchii, si a face un ritual cu plante magice de 2 zile, ce va alege?‍

Lucrarea pentru care ai venit este GREA. Rectific, nu grea, pentru majoritatea dintre noi, la limita suportabilitatii. Cantitatea de IUBIRE, IERTARE SI JERTFA necesare pentru a contrabalansa RAUL emis (de tine, de ai tai, de cei de pretutindeni) necesita transformarea ta intr-un Fiu de Dumnezeu. In coltul tau de lume.

‍

Tot ce se face, insa, este sa deschidem niste porti, sa ne conectam la niste energii din alte vremuri, jucandu-ne cu focul, din curiozitate sau disperare. Primesti un crampei de informatie, crezi ca intelegi o frantura din sursa neplacerilor tale si te simti impacat ca ai rezolvat. Ramai si conectat unde nu trebuie (pentru ca cei pe mana carora te lasi nu se pricep, nu le pasa sau nu doresc sa inchida portile deschise), nu ti se spune ce ai de facut cu ce ai vazut/simtit. Si avem toate datele sa ajungi mai rau decat erai cand ai pornitla drum. Nu mai pomenim de prapastia de a te simti “ales, special si sfant”,pentru ca “l-ai vazut pe Dumnezeu si ai stat de vorba cu el.”‍

Este ca si cum ma laud cu aerul pe care il respir. Sau cu apa pe care o beau. Atat de usor este sa Il gasim si sa povestim cu El. Fara substante, hipnoze, planul 7, planul 30.‍

Daca si-ar curata omul mintea, daca si-ar despietri inima, daca si-ar imbratisa Credinta, ar vedea ca Dumnezeu este langa el NEINCETAT. Vorbeste cu el NECONTENIT.‍

Insa cine este dispus sa isi lumineze mintea pana la capat? Sa isi adune sufletul. Sa mearga pe apa intru credinta sa. Cei putini. Care inteleg ca este nevoie de mult. MULT mai mult. Si mult mai profund.