Corpul omenesc, asa cum a fost construit el impecabil si imposibil de reprodus, are toate mecanismele de refacere si reintregire, vindecare.

In timpurile stravechi, omul era conectat cu trupul sau si avea simturile foarte ascutite, dintr-un motiv  simplu: trebuia sa supravietuiasca.

Corpul omului contemporan, pe masura ce acesta a evoluat ca specie, s-a lenevit. Nu mai este nevoit sa fie atent, sa lupte, sa fuga, sa procure. Ce se intampla fascinant atunci cand opresti resursele abundente de hrana pe care i le oferi generos, este ca il obligi sa se TREZEASCA. In momentul in care se trezeste, se activeaza si sistemul de auto-aparare si analiza. Pornesc mecanismele de scanare si identificare a zonelor cu probleme din organism. Si el singur stie sa trimita “echipele lui speciale” (eg. enzimele miracol) si toata forta de care dispune pentru refacerea organului bolnav.

Postul este mecanismul de vindecare cel mai vechi si mai natural din lumea. Il intalnim in toate marile religii ale lumii, si chiar si in natura. Toate animalele stiu sa posteasca instinctiv atunci cand sunt bolnave.

El, postul, are capacitatea de a declansa un proces de curatare in organism cu adevarat miraculos, impactand fiecare celula si tesut. In primele 24 ore dupa ce este redusa cantitatea de mancare consumata, enzimele nu mai intra in stomac ci ajung la instestine si la fluxul sanguin unde actioneaza pentru a elimina materii reziduale, celule moarte, celule bolnave, microbi daunatori si elemente poluante.

Ce faci mai exact, dai timp organelor sa se odihneasca, sa se echilibreze si sa se regenereze.

Pe langa purificarea fluxului sanguin, postul ajuta la restabilirea echilibrului normal al pH-ului la nivelul sangelui. Fluxul sanguin depune acidul acumulat in exces sub forma de cristale la nivelul articulatiilor. Se formeaza ceea ce popular numim “pinteni” si articulatiile incep sa se cimenteze. Fluidele sinoviale nu mai lubrifiaza corect incheieturile si apare…artrita. Artrita dureroasa.

Postul face loc enzimelor sa patrunda si sa curete articulatiile. Sa dizolve formatiunile straine si sa permita lichidelor sinoviale sa isi faca misiunea in liniste si corect, din nou.

Sunt clinici in lume unde postul este folosit pentru tratarea bolilor mentale sau de fertilitate/potenta (colonul infundat, toxic, va influenta negativ sexualitatea exercitand o presiune asupra glandelor si organelor sexuale, intervenind in activitatea acestora).

Un alt exemplu simpatic este un studiu de caz efectuat intr-un penitenciar. S-a incercat inlocuirea dietei detinutilor, pentru o perioada de timp, cu produse strict vegetale. Hrana curata. Rata sinuciderilor, a violentei si a depresiei a scazut cu peste 80%.

Si putem continua cu beneficiile studiate si demonstrate stiintific ale postului, vreme de alte 700 de pagini. Lasam insa loc si mie, si voua, pentru mai mult studiu individual.

Ortodoxia, manuita corect, aduce arme foarte puternice tuturor punctelor de mai sus. Apar rugaciunile mari (despre care povesteam ca ascund in spatele cuvintelor inlantuiri de sunete perfect alese si care au capacitatea sa anihileze tot ce nu este benefic pentru tine si sa reseteze), aduci si mintea in exercitiul postului si esti constient ca faci un lucru bun pentru sanatatea ta alaturi de ce emiti si fata de cei din jurul tau (bunatate sau ajutor – acea parte in care esti indemnat sa faci si milostenie in Post), exersezi  recunostinta si nu in ultimul rand, constientizarea.

Gandurile pe care le emitem au capacitatea de a schimba chimia corpului nostru. Studiile arata ca in momentul in care daruim, oferim ajutor si suntem buni, suntem mai fericiti. Majoritatea gandurilor au o componenta pozitiva, constructiva. Si, odata cu asta, devenim mai sanatosi. Compasiunea, in sine, este antiinflamatoare. 😊

Iata cata stiinta in spatele indemnurilor putin greoaie, neflexibile si prea putin explicate logic, astazi, de unii preotii ortodocsi.

*Din pacate postul ortodox a ramas prezentat doar ca pe o jertfire si o pedeapsa. Si mare parte din practicanti nu ii inteleg rostul real. Postul devine o corvoada, se gandesc mereu la cand se termina, numara zilele, sufera ca nu se pot bucura de toate ale vietii si considera, intr-un final, ca este cadoul lor oferit lui Dumnezeu. Dumnezeu este exact ca orice alt tata de pe pamant, iubitor si intelept. Unui tata nu ii face placere sa asiste la un chin al copilului, doar “de dragul lui”. In schimb daca actiunile copilului sunt constiente, spre mai binele lui, integrate si el e in pace cu procesul prin care trece, si FERICIT cu ce face, abia atunci Tatal este Fericit si El.